Jurnaliştii gălăţeni au semnat Carta Europeană a Libertăţii Presei

Societatea Jurnaliştilor „Dunărea de Jos” a semnat pe 15 iunie Carta Europeană a Libertăţii Presei.Documentul conţine zece articole care stabilesc principiile fundamentale pe care guvernele trebuie să le respecte în relaţia cu jurnaliştii.Preşedintele Societăţii Jurnaliştilor ”Dunărea de Jos”, Ticu Ciubotaru, a spus că semnarea acestei Carte este un aspect important în condiţiile în care jurnaliştii gălăţeni sunt încă supuşi...(Sursa: Impartial, Marti, 07 Iulie 2009)

Jurnaliștii gălățeni au sărbătorit de Ziua Presei...pescuind

Pe bune. Membrii Societății Jurnaliștilor "Dunărea de Jos" și-au dat întâlnire, la sfârșitul săptămânii trecute, pe malul lacului Zătun unde, cu arme (a se citi scule de pescuit - n.a) și bagaje (mâncare de rezervă, cărbuni și muuultă cafea!!!), și-au sărbătorit Ziua breslei în aer liber, printr-un inedit concurs de pescuit.

Așa cum a transmis de la fața locului Mihaela Kanti, redactor al cotidianului Monitorul de Galați, direct pentru cititori, participarea a fost mai mult decât fructuoasă pentru jurnaliștii prezenți. Astfel, dacă de ospăț au avut parte toți concurenții, concursul CRAPMANIA a fost câştigat de echipa presei scrise, Mirella şi Dan Aur, premiaţi de organizatorul ediției din acest an, cameramanul Gicu Caraman (vezi foto - preluare monitoruldegalati.ro).

Locul II a fost ocupat de operatorul de imagine Marian Munteanu, iar locul III a fost adjudecat de către reporterul tv Adrian Jugănaru. Surse credibile, de ultimă oră, ne-au informat că nici cei de pe locul IV nu s-au lăsat intimidaţi că au fost apreciaţi doar cu menţiune.
Echipa redactorilor de agenţie, Dan Paic şi Kati Ignat, corespondenţii Agerpres din Galaţi şi, respectiv, Brăila, au plecat acasă cu tot peştele prins în timpul competiţiei. Am fost asiguraţi că recompensa a fost mai mult decât consistentă, într-atât cât să acopere meniul următoarei săptămâni, dacă s-ar compune doar din peşte.

Pentru albumul de amintiri, dar și pentru publicul gălățean, colegii de la TV Galați au fost pe fază și au surprins pe peliculă principalele momente ale competiție, după care au redat cu fidelitate întreaga desfășurare de forțe într-un grupaj informativ prezentat de Eugenia Notarescu la știrile postului tv local.

Comunicatul Societății Jurnaliștilor "Dunărea de Jos" (continuare)

..... În ceea ce priveşte activitatea mass media, considerăm că sunt suficiente reglementările prevăzute în “Codul Deontologic Unificat”, document adoptat de Convenţia Organizaţiilor de Media pe 24 octombrie 2009 şi implementarea de către redacţii a recomandărilor Centrului pentru Jurnalism Independent cu privire la înfiinţarea în structura redacţională a unui post de “Editor coordinator al relaţiilor cu publicul” (“Ombudsman de redacţie”), care să aibă ca atribuţiuni creşterea calităţii actului jurnalistic, creşterea încrederii publicului în produsul jurnalistic şi consolidarea relaţiei dintre redacţie şi public. Considerăm că această relaţie dintre redacţie şi public este primordială în domeniul activităţii mass media.

Tentativele politicienilor de a mai înfiinţa prin noua Legea a Presei încă un “Colegiu Naţional al Jurnaliştilor”, pe care să şi-l împartă pe baza algoritmului politic şi prin care să să încerce să controleze presa scrisă, audiovizuală şi online, pot servi la rezolvarea intereselor de partid, dar sunt anacronice unui cadru instituţional caracteristic unei democraţii europene.
Ca reacţie la aceste încercări de reglementare abuzivă a activităţii jurnalistice, organizaţiile media au depus la Parlamentul României, pe data de 3 mai 2011, propriul proiect de lege în care este prevăzut rolul primordial al autoreglementărilor în mass media. Societatea Jurnaliştilor “Dunărea de Jos” este printre cele 12 organizaţii semnatare ale acestui proiect.

Semnatarele proiectului sunt ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație – CRJI, Asociația Patronală a Editorilor Locali din România – APEL, Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj – APPC, Asociația Jurnaliștilor din România – AJR, Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind, Societatea Jurnaliștilor "Dunărea de Jos", Federația Sindicatelor din Societatea Română de Radiodifuziune, Uniunea Jurnaliștilor Maghiari din România – MURE, Convenția Organizațiilor de Media şi Asociația Editorilor de Presă OnLine.

protest Societatea Jurnalistilor Dunarea de Jos

 3 mai 2011, Ticu Ciobotaru, președinte

Societatea Jurnaliștilor "Dunărea de Jos"a fost înființată la data de 09.03.2005 în baza sentinţei Judecătoriei Galaţi în dosarul nr 45/PJ/200 și are filiale la Galaţi, Brăila şi Tulcea. Din asociație fac parte jurnaliști din presa scrisă, televiziune și radio, corespondenţi ai principalelor televiziuni, agenții de presă, posturi de radio și cotidiane naționale, redactori și reporteri din presa locală dar și membri ai compartimentelor tehnice și de publicitate din presa din cele trei județe.

Societatea Jurnaliștilor “Dunărea de Jos” este prima asociație profesională din România care pe data de 15.06.2009 a aderat la “Carta Europeană a Libertății Presei”, adoptată de Uniunea Europeană la data de 25 mai 2009.

Comunicatul Societății Jurnaliștilor “Dunărea de Jos”( prima parte)

„Ziua Internaţională a Libertăţii Presei” este marcată în acest an prin creşterea fără precedent a numărului tentativelor reprezentanţilor clasei politice de a limita libertăţile exercitării profesiunii de jurnalist, toate acestea culminând cu intrarea în procedura de aprobare parlamentară a unui proiect de Lege a Presei elaborat fără consultarea organizaţiilor profesionale din mass media. Alte încercări de reglementare abuzivă vizează impunerea unor restricţii în aplicarea Legii 544/2001, referitoare la accesul la informaţiile de interes public şi modificarea Codului Penal.

Îngrădirea libertăţii de exprimare prin impunerea unor astfel de restricţii este produsul întregii clase politice, pentru că sunt iniţiate în egală măsură de reprezentanţi ai partidelor aflate la putere şi ai partidelor din opoziţie. Printre iniţiatori îi regăsim atât pe deputaţii PDL Mihai Boldea şi Silviu Prigoană, cât şi pe un reprezentant al alianţei PNL-PC-PSD, senatorul PNL Ioan Ghişe.

Iniţiativele legislative la care ne referim au fost elaborate fără consultarea organizaţiilor profesionale ale jurnaliştilor şi aduc o gravă atingere unui drept fundamental, dreptul la informare, garantat fiecărui cetăţean prin articolul 31 al “Constituţiei României” (ce privește dreptul la informație), articolul 19 al “Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului”(care se referă la dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii) şi prin articolul 11 al “Cartei fundamentale a Uniunii Europene”(care privește dreptul la libertatea de exprimare și de informare).

Prin astfel de măsuri restrictive se încalcă flagrant aproape toate prevederile “Cartei Europene a Libertăţii Presei”, adoptată de Uniunea Europeană în mai 2009.

Senatorul PNL Ioan Ghişe, autorul unei mai vechi iniţiative legislative ce a fost declarată neconstituţională, “Legea Ştirilor Pozitive”, a depus la Parlamentul României, în septembrie 2010, proiectul “Legii Profesiunii de Jurnalist” (L162/2011), care limitează exercitarea profesiunii de jurnalist prin impunerea unor măsuri organizatorice aberante.

• Spre exemplu, pentru a li se permite exercitarea profesiunii, jurnaliştii trebuie să îşi înfiinţeze “cabinete jurnalistice individuale” sau “cabinete jurnalistice asociate”, care, potrivit art 15, vor fi instituţii cu personalitate juridică ce vor trebui să aibă registratură, arhivă şi contabilitate proprie. Aceste cabinete ar urma să încheie contracte de drepturi de autor sau alte tipuri de contracte cu instituţiile media pentru care lucrează.
  
• O astfel de propunere, ca un simplu jurnalist, prea ocupat cu activitatea editorială pentru a-şi mai dedica timpul şi unor chestiuni administrative, să îşi angajeze persoane care să îi administreze arhiva, registratura, contractele şi situaţia contabilă a “cabinetului”, este utopică, dar şi stupidă, mai ales în condiţiile dificultăţilor economice cauzate de criză cu care se confruntă în prezent presa independentă, formată în totalitate din firme şi companii cu capital privat.
  
• Proiectul senatorului Ghişe mai prevede înfiinţarea unui “Colegiu Naţional al Jurnaliştilor”, care va administra un “Registru Naţional al Jurnaliştilor”, în care vor fi înscrise cabinetele individuale şi asociate. Condiţia obligatorie ca un jurnalist să îşi poată exercita profesia este ca acest “Colegiu Naţional” să îi elibereze o “Carte de Presă”, obţinerea acesteia fiind condiţionată de îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii.
  
• Textul de lege abundă în prevederi referitoare la suspendarea din calitatea de jurnalist şi sancţiuni aplicate editorilor şi patronatelor din presă pentru delicte şi pseudo-delicte.
• Capitolul 7 e rezervat reglementărilor introducerii “Ombudsman”-ului, un organism cu personalitate juridică care “monitorizează şi încadrează sancţiunile prin care sunt penalizaţi jurnaliştii, editorii şi patronii mijloacelor de difuzare”. Sancţiunile aplicate de acest organism pot merge până la suspendarea temporară a apariţiei unei publicaţii sau difuzării unei emisiuni radio sau TV.
• Senatorul Ioan Ghişe a redactat acest proiect de lege fără consultarea principalelor organizaţii profesionale din mass media. ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie, Conventia Organizatiilor de Media şi Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind au solicitat Comisiei de Cultură a Senatului României respingerea proiectului pentru că dreptul la libertatea de exprimare este un drept universal ce nu poate fi suspendat sau “raţionalizat”, iar accesul la profesie nu poate fi îngrădit decât printr-un proces intern de auto-selecţie al profesiei şi al industriei mass-media. În pofida acestor apeluri, luni, 2 mai 2011, cu o zi înainte de sărbătorirea „Zilei Internaţionale a Libertăţii Presei”, proiectul “Legii Profesiunii de Jurnalist” a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului.
  

În legătură cu preocupările senatorului PNL Ioan Ghişe pentru introducerea unor restricţionări în presei, reamintim că în urmă cu trei ani, a promovat, împreună cu senatorul PRM Gheorghe Funar, un proiect de lege care a fost numit “Legea Ştirilor Pozitive”. Cei doi senatori propuneau modificarea Legii Audiovizualului, pentru a se impune ca în programele de ştiri să fie difuzate în ponderi egale “ştiri pozitive” şi “ştiri negative”.

“Legea Ştirilor Pozitive” a fost respinsă de Camera Deputaţilor, a fost aprobată de Senatul României, ca for decizional, dar ulterior a fost declarată ca neconstituţională de către magistraţii de la Curtea Constituţională, care au şi-au argumentat sentinţa prin faptul că partajarea “ştirilor pozitive” şi “ştirilor negative” este de natură “să introducă subiectivismul în informarea opiniei publice”. Altfel spus, constituie un instrument de manipulare a opiniei publice.
În toama anului trecut, deputatul PDL Silviu Prigoană a propus o iniţiativă legislativă prin care se prevedea trecerea presei scrise şi a celei online sub controlul Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), care putea decide suspendarea licenţei apariţiei publicaţiei pe o perioadă de 1, 3 sau 6 luni dacă nu putea face proba verităţii în cazul în care o persoană ar fi sesizat CNA că se consideră defăimată de un articol.
Proiectul deputatului Prigoană a fost respins pentru că prevederile sale contraveneau directivei europene care precizează că CNA are atribuţii doar în domeniul audiovizualului, nu şi în privinţa presei scrise şi a celei online.

Deputatul PDL Mihai Boldea, a înregistrat la Camera Deputaţilor, pe data de 18 februarie 2011, două proiecte pentru modificarea Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public şi modificarea Codului Penal, în sensul interzicerii accesului presei la informaţiile referitoare la stadiul cercetărilor penale şi a judecării unui dosar penal până la uzanţa ultimei căi de atac. Deputatul şi-a justificat aceste modificări legislative prin asigurarea respectării prezumţiei de nevinovăţie.

• Potrivit primului proiect, art 12 lit f al Legii 544 urmează să fie completat cu o prevedere conform căreia “informaţiile din dosarele penale aflate în faza de urmărire penală sau pe rolul instanţelor de judecată, nu fac parte din categoria informaţiilor de interes public şi nu pot fi făcute publice decât după o sentinţă definitivă”.
• Potrivit celui de al 2-lea proiect, este introdus în Codul Penal art 246 indice (1), la care se prevede că furnizarea unor informaţii din dosarele penale, “înainte de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi”.
• Motivul invocat de deputatul Mihai Boldea, necesitatea asigurării respectării prezumţiei de nevinovăţie, este pueril, pentru că unul dintre principiile deontologice ale activităţii în mass media este tocmai respectarea prezumţiei de nevinovăţie iar presa oferă tuturor celor acuzaţi în dosare penale posibilitatea de a prezenta opiniei publice punctul lor de vedere şi argumentele pentru care se consideră nevinovaţi.
• De fapt, prin cele două iniţiative ale deputatului Boldea nu se urmăreşte blocarea accesului presei la informaţii dosare penale cum ar fi cele referitoare la un accident de circulaţie sau un furt, ci stoparea publicării în presă a unor anchete despre cazuri de corupţie.
  

Cele două iniţiative legislative ale deputatului PDL Mihai Boldea şi “Legea Profesiunii de Jurnalist” a senatorului PNL (USL - ACD) Ioan Ghişe sunt în procedură parlamentară şi ar putea fi aprobate şi promulgate în viitorul apropiat, introducând limitări ale libertăţii presei care nu îşi găsesc justificare în climatul social şi politic al unui stat ce face parte din Uniunea Europeană. Pentru o mai bună ilustrare a diferenţei flagrante dintre stadiul de “democraţie originală” ce persistă la noi şi după 21 de ani de la schimbările din 1989 şi ceea ce reprezintă principiile unei autentice democraţii europene, anexăm la prezentul comunicat “Legea Profesiunii de Jurnalist” discutată în Parlamentul României şi “Carta Europeană a Libertăţii Presei”, adoptată la Bruxelles în luna mai 2009.