JURNALISM ECO PENTRU UN MEDIU CURAT

Proiectul Jurnalism eco pentru un mediu curat continuă și în 2019, aducând in atenția publicului larg cele mai importante ințiative de protecția a mediului și utilizarea eficientă a resurselor naturale.

ECOTIC și Centrul pentru Jurnalism Independent anunță lansarea, pe 25 iunie, a proiectului Jurnalism eco pentru un mediu curat, aflat la cea de-a doua ediție. Scopul proiectului de a promova modele de urmat în domeniul protecției mediului înconjurător și conservării resurselor planetei aduce în atenția publicului exemple pozitive dar care deseori au fost trecute cu vederea de către presă.

“Lansăm a doua ediție a concursului „Jurnalism eco pentru un mediu curat” din dorința de a stimula interesul mass-media față de problematica complexa a mediului înconjurator in România. Avem convingerea că popularizarea bunelor practici, puțin cunoscute publicului, poate contribui la dezvoltarea creativitatii comunitatilor locale si la multiplicarea initiativelor si proiectelor de protectie a mediului”, declară Valentin Negoiță, președinte ECOTIC.

Astfel, invităm jurnaliștii, studenții la jurnalism, bloggeri și vloggerii să transmită materiale video și materiale scrise însoțite de fotografii relevante, care au fost deja publicate (indiferent de platformă), pe adresa jurnalism@ecotic.ro. Subiectele vizează exemple pozitive dezvoltate de companii, instituții de învățământ, ONG-uri, instituții publice sau comunități locale, precum plantări, ecologizări, biodiversitate, turism ecologic, proiecte de colectare de deșeuri reciclabile, inițiative de prevenire a risipei si de conservare a resurselor naturale.

Cele mai bune și originale 10 materiale – respectiv, 5 materiale video și 5 materiale scrise – alese de un juriu format din experți în protecția mediului și jurnaliști vor fi prezentate pe pagina de Facebook și pe website-ul ECOTIC. Câștigătorii vor fi aleși prin votul publicului.

Concursul se va derula conform următorului program: 

• ETAPA I – 25 iunie – 24 noiembrie 2019 – perioada de transmitere materiale video/ scrise;
• ETAPA II – 25 – 28 noiembrie 2019 – perioada de prejurizare;
• ETAPA III – 28 noiembrie – 10 decembrie 2019 – votarea materialelor câștigătoare pe pagina de Facebook ECOTIC

ECOTIC va acorda două premii, câte un premiu pentru fiecare categorie: un aparat foto pentru categoria material video și un laptop pentru categoria material scris.

Premierea va avea loc în cadrul Galei Premiilor pentru un Mediu Curat ediția a XI-a.

Viitorul ştirilor şi al viitorului umanităţii ...

Cel de-al şaselea Congres mondial al agenţiilor de presă, la care participă 200 de delegaţi din aproximativ 100 de ţări, a început joi la Sofia. 

Participanţii vor discuta despre viitorul ştirilor, o temă importantă pentru domeniul lor de activitate, inteligenţa artificială şi noi surse de informare, informează agenţia bulgară BTA.

Reuniunea de la Sofia, la care participă şi directorul general al AGERPRES, Claudia Nicolae, se desfăşoară în perioada 13-15 iunie şi este organizată de BTA şi NACO.

Coincidenţă sau nu, primele alegeri universale din România au fost în 1919!

Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot îşi vor alege, în perioada 23-26 mai, reprezentanţii în Parlamentul European pentru următorii cinci ani. Activitatea celei de-a opta legislaturi parlamentare s-a încheiat pe 18 aprilie 2019. Alegerile europene din luna mai sunt organizate în temeiul dispozitiilor legii electorale europene, însă detaliile practice privind procedurile electorale sunt stabilite prin norme naţionale care pot suferi modificări în fiecare stat membru, după cum ne informează Agerpres, în ultimul articol postat pe platforma europeană de date deschise EDNH

Pentru cetăţenii care au drept de vot facem un scurt preambul de informare

Un om informat poate fi un om puternic şi responsabil 

cu propriile acţiuni sau alegeri din viaţă

Republica Franceză a fost primul stat din lume care a introdus votul universal, la sufragiul din 1792 (doar pentru bărbați). Statele care au cea mai îndelungată și neîntreruptă tradiție a votului universal sunt Franța și Elveția (de la 1848). Noua Zeelandă a fost primul stat din lume care a introdus votul universal pentru femei și bărbați, în 1893. 

 România  a introdus votul universal în 1918, iar primele alegeri universale au fost în 1919. 

Parlamentul European (abreviat Europarl sau PE) este o instituție legislativă a Uniunii Europene (UE) aleasă prin scrutin direct o dată la cinci ani. Împreună cu Consiliul Uniunii Europene (Consiliul) și cu Comisia Europeană, exercită puterea legislativă a UE. A fost descrisă (chiar de eurodeputați) ca fiind una dintre cele mai puternice adunări legislative din lume. Parlamentul este compus din 751 de membri, aleşi în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene extinse. Adică numărul maxim permis de tratatele UE, şi reprezintă al doilea cel mai mare electorat democratic în lume (375 milioane de votanți eligibili în 2009, oeste 500 de milioane votanţi din 2014). Începând cu anul 1979 este ales direct, o dată la 5 ani, prin alegeri generale, libere și secrete. Președintele Parlamentului European este Antonio Tajani, ales în 17 ianuarie 2017.

* După Brexit (retragerea Marii Britanii din UE), numărul deputaților europeni va fi redus de la 751 la 705 . * 46 dintre cele 73 de locuri ale UK vacantate după Brexit ar putea deveni disponibile pentru o posibilă lărgire a UE. * 27 de locuri din cele ale Marii Britanii vor fi împărțite între statele membre subreprezentate * 

Primele alegeri europene în România au avut loc la 25 noiembrie 2007 când alegătorii români au ales direct 35 de reprezentanţii în forul legislativ european. La 25 mai 2014, cetăţenii români au votat 32 deputaţi europeni din numărul total 751. După redistribuire România ar putea să mai câştige un loc în PE

• În România procesul alegerilor europene din 2019 se desfăşoară pe 26 mai, în timp ce în alte ţări membre, scrutinul va începe mai devreme.
• De altfel, în ţara noastră, la fel ca şi în alte nouă ţări, pragul electoral este de 5%, cel mai mare procent stabilit. În 12 state membre nu există prag electoral. 
  Votul este obligatoriu în cinci ţări membre.
  Mai trebuie ştiut şi faptul că în unele ţări vârsta minimă pentru un candidat în forumul legislativ european este de 18 ani, iar pentru Italia şi Grecia pragul de vârstă este 25 de ani. În România, vârsta minimă a candidaţilor la funcţia de deputat european este 23 de ani.
• Votul este obligatoriu în cinci ţări membre.
• Mai trebuie ştiut şi faptul că în unele ţări vârsta minimă pentru un candidat în forumul legislativ european este de 18 ani, iar pentru Italia şi Grecia pragul de vârstă este 25 de ani. În România, vârsta minimă a candidaţilor la funcţia de deputat european este 23 de ani.

Componenţa actuală a listei României în Parlamentul European după apartenenţa la grupurile politice existente în PE:

PPE = 13 eurodeputaţi (Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat))

S&D = 13 eurodeputaţi (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European)

CRE = 2 eurodeputaţi (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni)

ALDE = 3 eurodeputaţi (Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa)

NI = 1 eurodeputat  (Deputați neafiliați) 

GUE/NGL, Verts/ALE (Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană), EFDD (Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordica), ENL (Grupul Europa Națiunilor și a Libertății) = 0

O iniţiativă media extraordină! Istoria recentă a Galaţiului într-o mie de ediţii

Colectivul redacţional al celui mai valoros brand al industriei media de pe piaţa locală, Viaţa Liberă, a reuşit, încă odată, să uimească, să ne bucure, pe toţi cei care se simt gălăţeni, prin ultima iniţiativă lansată în piaţă, odată cu sărbătorirea ediţiei 9.000

"Pentru acest număr rotund, am ales o variantă nouă de a repovesti istoria scrisă de noi în ultimele trei decenii. Reflectăm, prin condeiul redactorilor de acum, faptele şi întâmplările descrise atunci în numerele aniversare şi vă împărtăşim gândurile noastre, în speranţa că lectura vă va face plăcere", 
după cum au anunţat reprezentanţii publicaţiei

Le dorim colegilor activitate susţinută pentru multe ediţii de apariţie, şi de-acum înainte, şi nu putem decât să ne mândrim că publicaţia este un portdrapel al presei gălăţene, dar şi româneşti, regionale, încă de la lansarea primului număr, în tumultoasa perioadă a sfârşitului de an 1989, care a marcat (sângeros) sfârşitul unei epoci dar şi zorii unei noi construcţii sociale.

Ziua Mondială a Libertății Presei

Cea de-a 26-a ediție a Zilei Mondiale a Libertății Presei este organizată în comun de UNESCO, Comisia Uniunii Africane și Guvernul Republicii Federale Democratice din Etiopia. Evenimentul principal va avea loc la Addis Abeba, în perioada 1-3 mai la sediul Uniunii Africane. 

Tema din acest an "Mass-media pentru democrație: Jurnalism și alegeri în timp de dezinformare" dezbate provocările actuale cu care se confruntă mass-media în alegeri, împreună cu potențialul mass-media în sprijinirea proceselor de pace și de reconciliere.

În calitate de agenție a Organizației Națiunilor Unite, cu un mandat specific de promovare a "liberei circulații a ideilor prin cuvânt și imagine", UNESCO lucrează pentru a promova mass-media liberă, independentă și pluralistă și siguranța jurnaliștilor.
          Ziua de 3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertății Presei la 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a ONU în urma Conferinței Generală UNESCO din 1991, când s-a adoptat o rezoluție privind "Promovarea libertății presei în lume" care recunoștea că "o presă liberă, pluralistă și independentă este o componentă esențială a oricărei societăți democratice".

Evenimentul constituie un prilej pentru a celebra principiile care stau la baza libertății presei, a evalua starea libertății presei în lume, a reînnoi eforturile pentru apărarea independenței mass-mediei, a reflecta cu privire la problemele libertății presei și a eticii profesionale și pentru a aduce omagii acelor jurnaliști care și-au pierdut viața făcâdu-și meseria. De asemenea, momentul servește atât ca și oportunitate de atrage atenția că în multe țări publicațiile încă sunt cenzurate, amendate, suspendate și închise, iar jurnaliștii și editorii sunt hărțuiți, atacați, deținuți și chiar uciși.(sursa: wikipedia.org)

30 de ani de presă pedagogică

"Şcoala gălăţeană", cea mai longevivă publicaţie gălăţeană de "de informaţie şi opinie pedagogică", editată de Casa Corpului Didactic şi Asociaţia Profesională "Şcoala gălăţeană", sub direcţia profesorului şi publicistului Ghiţă Nazare, a ajuns în cel de-al 30-lea an de apariţie neîntreruptă.

"Revista a fost deschisă întotdeauna cadrelor didactice de toate specialităţile, din toate şcolile judeţului - grădiniţe, gimnazii, licee, colegii, grupuri şcolare - constituindu-se într-o adevărată istorie a învăţământului gălăţean". anunţă într-un preambul din numărul omagial, redacţia.

Brandul reprezentativ al Societăţii Jurnaliştilor "Dunărea de Jos", relansat de 1 Aprilie!

Comunicat de Presa 

afisul ediţiei VII

Societatea Jurnaliştilor “Dunărea de Jos” organizează luni, 1 aprilie 2019, la ora 14.00, la Teatrul Dramatic ,,Fani Tardini” din Galaţi, cea de a 7-a ediţie a expoziţiei de materiale electorale “1 Aprilie –Ziua Politicianului”. 
Societatea Jurnaliştilor“Dunărea de Jos” îşi propune ca prin proiectul “1 Aprilie – Ziua Politicianului” să ofere,în mod special politicienilor şi celor interesaţi de marketingul electoral, un instrument de analiză a evoluţiei calităţii materialelor electorale utilizate în campaniile electorale naţionale şi locale de până acum.

În acelaşi timp, le oferim alegatorilor prilejul ca, prin această trecere în revistă a campaniilor electorale, să reflecteze asupra promisiunilor făcute de politicieni, pentru a evalua care au fost proiecte politice responsabile şi care au rămas simple promisiuni electorale.

amănunte şi mai multe detalii despre inedita expoziţie citiţi în pagina dedicată 

Societăţii Jurnaliştilor "Dunărea de Jos"