Ca urmare a prezentării Comisiei Europene, în spațiul public, a raportului MCV privind România reacțiile autohtone critice nu au întârziat să apară, documentul prezentat de oficialii europeni fiind considerat a fi "conceput neprofesionist și confuz la adresa societății românești".
Cum raportul organismului european, denumit "pentru justiție" face atingere și la activitatea presei românești nenumărate organizații reprezentative pentru jurnaliștii români au luat poziție
Comunicat referitor la Raportul MCV:
Libertatea de exprimare nu are nevoie de noi legi, ci de protecție
Publicat Miercuri, 30 Ianuarie 2013
Organizațiile semnatare își exprimă
nedumerirea și îngrijorarea cu privire la constatările și
recomandările cuprinse în MCV care fac referire la mass media.
Considerăm că acestea fac abstracție
de cadrul legal în vigoare și de standardele care rezultă din
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și ignoră
profilul clasei politice românești, care adeseori a încercat să
retrângă libertatea presei, prin presiuni economice sau măsuri
legislative. Există un risc real ca afirmații de tipul celor din
MCV (“revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că
libertatea presei este însoțită de o protecție corespunzătoare a
instituțiilor și a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum
și pentru a pune la dispoziție măsuri reparatorii eficiente”) să
fie invocate de politicieni români pentru a justifica noi inițiative
legislative menite să restrângă libertatea de exprimare, situație
cu care ne confruntăm în fiecare an.
Prezența unor astfel de mențiuni în raport sugerează că actuala practică a instanțelor românești este insuficient de severă în cazurile de libertate de exprimare a presei, ceea ce poate duce la o debalansare a practicii judiciare interne, cu afectarea libertății de exprimare. Reamintim că, potrivit jurisprudenței CEDO, libertatea de exprimare este protejată și atunci cînd presa exagerează, ofensează, șochează, atâta timp cât se urmărește dezbaterea liberă și cu bună-credință a chestiunilor de interes public, inclusiv atunci când este vorba de funcționarea justiției și lupta anti-corupție.
De altfel, tot în luna ianuarie CE a lansat Raportul asupra Libertății Media și a Pluralismului (RLMP), care semnalează, la nivel UE: „limitarea independenței media rezultând din interferența privată și comercială” și, respectiv, problema „concentrării proprietății asupra mass-media și consecințele acestei concentrări asupra libertății și pluralismului media și asupra independenței jurnaliștilor”. Cu alte cuvinte, instrumentalizarea media pentru reglarea de conturi politice nu este efectul activității independente a jurnaliștilor, ci al mercenarizării acestora de către proprietarii instituțiilor media. Recomandările din RLMP sunt edificatoare: măsuri destinate consolidării pluralismului, a independenței organismelor de reglementare – deci și a Consiliului Național al Audiovizualului - și a instituțiilor publice de radio și televiziune.
În acest context, atragem atenția că legislația în vigoare oferă suficiente instrumente de apărare celor care se consideră a fi victimele unor atacuri mediatice. Noul Cod Civil, precum și Legea Audiovizualului și Legea de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii conțin prevederi explicite ce protejează dreptul la demnitate, la imagine, la onoare, la viață privată, inclusiv pentru membrii puterii judecătorești. Există deja decizii ale instanțelor pe noul Cod Civil care dau satisfacție celor care au apelat la justiție pentru a își proteja acele drepturi care, în opinia lor, au fost încălcate de mass media.
Folosirea presei ca instrument de luptă politică de către patronat este un fapt semnalat constant de organizațiile de media și de drepturile omului în ultimii zece ani. Noi înșine am acuzat public șantajul, hărțuirea, atacurile la comandă, care s-au dovedit a fi practici răspândite în media românească. Acestea constituie grave abateri de la rolul jurnalismului într-o societate democratică, de la normele etice și profesionale și afectează grav credibilitatea presei. Dar organizațiile semnatare apreciază că actualele mijloace legale de protecție a victimelor exceselor la care se referă raportul pot furniza reparații suficiente cu condiția să fie utilizate.
În privința CNA, chiar dacă funcționarea din ultimul an a lăsat foarte mult de dorit, aceasta nu este o chestiune ce ține de cadrul normativ, ci de abilitatea unei instituții de a aplica legea independent de mediul politic. Asigurarea independenței și a bunei funcționări a acestei instituții constitutie o miză ce necesită sprijinul CE, însă nu este nevoie de modificarea normelor cu privire la conținutul comunicării jurnalistice, ci de voință din partea clasei politice.
Reamintim Comisiei Europene că libertatea de exprimare a fost una din cele patru condiții impuse de CE României în perioada de preaderare, iar insulta și calomnia au fost eliminate din Codul Penal cu numai șase ani în urmă, în pofida rezistenței acerbe a clasei politice. Fără sprijinul Comisiei Europene și fără presiunile exercitate de CE asupra autorităților de la București, situația libertății presei ar fi fost mult mai gravă. De aceea, solicităm Comisiei Europene să își mențină preocuparea pentru protejarea libertății de exprimare în România și să rămână un avocat al acestui drept în fața autorităților române.
ActiveWatch – Agenția deMonitorizare a Presei
Prezența unor astfel de mențiuni în raport sugerează că actuala practică a instanțelor românești este insuficient de severă în cazurile de libertate de exprimare a presei, ceea ce poate duce la o debalansare a practicii judiciare interne, cu afectarea libertății de exprimare. Reamintim că, potrivit jurisprudenței CEDO, libertatea de exprimare este protejată și atunci cînd presa exagerează, ofensează, șochează, atâta timp cât se urmărește dezbaterea liberă și cu bună-credință a chestiunilor de interes public, inclusiv atunci când este vorba de funcționarea justiției și lupta anti-corupție.
De altfel, tot în luna ianuarie CE a lansat Raportul asupra Libertății Media și a Pluralismului (RLMP), care semnalează, la nivel UE: „limitarea independenței media rezultând din interferența privată și comercială” și, respectiv, problema „concentrării proprietății asupra mass-media și consecințele acestei concentrări asupra libertății și pluralismului media și asupra independenței jurnaliștilor”. Cu alte cuvinte, instrumentalizarea media pentru reglarea de conturi politice nu este efectul activității independente a jurnaliștilor, ci al mercenarizării acestora de către proprietarii instituțiilor media. Recomandările din RLMP sunt edificatoare: măsuri destinate consolidării pluralismului, a independenței organismelor de reglementare – deci și a Consiliului Național al Audiovizualului - și a instituțiilor publice de radio și televiziune.
În acest context, atragem atenția că legislația în vigoare oferă suficiente instrumente de apărare celor care se consideră a fi victimele unor atacuri mediatice. Noul Cod Civil, precum și Legea Audiovizualului și Legea de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii conțin prevederi explicite ce protejează dreptul la demnitate, la imagine, la onoare, la viață privată, inclusiv pentru membrii puterii judecătorești. Există deja decizii ale instanțelor pe noul Cod Civil care dau satisfacție celor care au apelat la justiție pentru a își proteja acele drepturi care, în opinia lor, au fost încălcate de mass media.
Folosirea presei ca instrument de luptă politică de către patronat este un fapt semnalat constant de organizațiile de media și de drepturile omului în ultimii zece ani. Noi înșine am acuzat public șantajul, hărțuirea, atacurile la comandă, care s-au dovedit a fi practici răspândite în media românească. Acestea constituie grave abateri de la rolul jurnalismului într-o societate democratică, de la normele etice și profesionale și afectează grav credibilitatea presei. Dar organizațiile semnatare apreciază că actualele mijloace legale de protecție a victimelor exceselor la care se referă raportul pot furniza reparații suficiente cu condiția să fie utilizate.
În privința CNA, chiar dacă funcționarea din ultimul an a lăsat foarte mult de dorit, aceasta nu este o chestiune ce ține de cadrul normativ, ci de abilitatea unei instituții de a aplica legea independent de mediul politic. Asigurarea independenței și a bunei funcționări a acestei instituții constitutie o miză ce necesită sprijinul CE, însă nu este nevoie de modificarea normelor cu privire la conținutul comunicării jurnalistice, ci de voință din partea clasei politice.
Reamintim Comisiei Europene că libertatea de exprimare a fost una din cele patru condiții impuse de CE României în perioada de preaderare, iar insulta și calomnia au fost eliminate din Codul Penal cu numai șase ani în urmă, în pofida rezistenței acerbe a clasei politice. Fără sprijinul Comisiei Europene și fără presiunile exercitate de CE asupra autorităților de la București, situația libertății presei ar fi fost mult mai gravă. De aceea, solicităm Comisiei Europene să își mențină preocuparea pentru protejarea libertății de exprimare în România și să rămână un avocat al acestui drept în fața autorităților române.
ActiveWatch – Agenția deMonitorizare a Presei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu