CJI publică Studiul – Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România

 

Finalul anului 2024 a arătat încă o dată cât de important este ca cetățenii României să aibă competențe care să le permită să distingă între fapte și opinii, să înțeleagă mecanismele de funcționare ale rețelelor sociale, tehnicile de persuasiune, să fie conștienți de rolul persuasiv pe care îl joacă influencerii în comunicarea publică și să poată face minime verificări ale informațiilor care ajung la ei. Pentru tânăra generație, școala este locul care îi poate învăța toate acestea. 

Pentru a putea să dezvoltăm intervenții utile este important să avem o înțelegere profundă și realistă a nevoilor și a comportamentelor beneficiarilor. 

Potrivit autorilor materialului de față, Bianca Rus - Manager de proiect și expertă în educație media și Mihaela Negru, cercetătoare, din cadrul CJI, STUDIUL, realizat sub patronajul editorial al Directorului executiv al Centrului  pentru Jurnalism Independent, Cristina Lupu, ne oferă informații importante privind accesul la tehnologie și internet, nevoile specifice ale elevilor, ne oferă date despre zonele în care există sau nu diferențe între fete și băieți, între elevii din urban și rural sau între ciclurile școlare. 

De asemenea, studiul ne oferă informații despre preferința pentru anumite tipuri de conținut, modul în care elevii percep că știu să verifice o informație care le trezește suspiciuni sau motivele pentru care ar considera-o adevărată.  

Totodată, ne dezvăluie obiceiurile de utilizare a internetului și a rețelelor sociale, în funcție de ciclurile de învățământ (primar, gimnazial, liceu) și diferențele dintre ele, precum și tipurile de activități preferate (socializare, divertisment, informare etc).

* * * * * 

Acest studiu este elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul financiar al Fondation Botnar prin proiectul „Educație media digitală pentru tinerii din România”. 

Proiectul „Educație media digitală pentru tinerii din România”, finanțat de Fondation Botnar, este coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și implementat în parteneriat cu Ashoka România, E-Civis, EDUMI, Funky Citizens și Grupul PONT.

Mai multe informații despre CJI puteți afla la www.cji.ro, de unde se poate descărca studiul prezentat.

 

CJI: „În umbra stereotipurilor: de la mamă la vampă. Reprezentarea femeilor în presa din România în 2024”

Centrul pentru Jurnalism Independent semnalează, printr-un comunicat de presă, o noutate în zona media: Lansarea Raportului de media „În umbra stereotipurilor: de la mamă la vampă. Reprezentarea femeilor în presa din România în 2024” – O nouă perspectivă asupra reprezentării femeilor în media.

Raportul, realizat de Diana Oncioiu și Vlad Stoicescu, prezintă modul în care femeile sunt portretizate în presa din România și cum au evoluat aceste reprezentări de-a lungul timpului. 

Raportul a fost lansat marți,  8 octombrie, în cadrul unui eveniment organizat la Impact Hub de Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Iele-Sânziene și Asociația A.R.T Fusion. Evenimentul a reunit jurnaliști, activiști și experți în egalitate de gen.

Pentru realizarea raportului, echipa de cercetare a analizat modul în care femeile apar în presa scrisă din România în 2023, examinând opt publicații și site-uri de știri, atât naționale, cât și locale. Analiza a scos la lumină stereotipurile de gen încă prezente în mass-media românească și a pus accent pe modalitățile prin care atât jurnaliștii, cât și cititorii pot contribui la demontarea acestor tipare.

„Suntem cu toții parte din acest proces de schimbare. Fiecare dintre noi, ca jurnaliști, profesori, activiști sau consumatori de media, avem un rol esențial în a reflecta diversitatea și complexitatea experiențelor femeilor”-cji 

Raportul își propune să ofere o bază de reflecție și soluții pentru un jurnalism echitabil și incluziv. 

Printre concluziile raportului se numără faptul că, deși au fost făcute progrese în ultimele decenii, femeile sunt încă adesea portretizate prin prisma unor roluri tradiționale, iar felul în care sunt prezentate în presă poate perpetua stereotipuri dăunătoare. Cercetarea oferă exemple concrete și recomandări pentru îmbunătățirea modului în care sunt relatate subiectele care implică femei.