Cum se adaptează România la digitalizare?

 Românii susțin digitalizarea, dar percep întârzieri majore în administrația publică, aflăm dintr-un articol promovat de Centrul pentru Jurnalism Independent pe site-ul propriu.

foto CJI

Concluzia survine în urma unui studiu amplu realizat de Ipsos* pentru Edge Institute și ANIS, care arată că digitalizarea este percepută pozitiv de către români, însă ritmul de implementare rămâne o provocare (mai multe amănunte citiți pe cji.ro)

CONFERINȚĂ: „Mass-media în campania electorală, martor sau actor?”

Facultatea de Litere UGAL organizează vineri, 28 martie 2025, ora 11.00, conferința „Mass-media în campania electorală, martor sau actor?”

Intrarea este liberă, invitații sunt de marcă, iar subiectul de maximă actualitate.

Cine scrie pe rețelele sociale, cum verificăm informațiile care ajung la noi și ce rol mai are mass-media astăzi? Sunt întrebări care ne privesc pe toți și la care vor răspune doi dintre cei mai avizați specialiști pe media și educație media. Este vorba de Mircea Toma, reprezentantul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) și de Ioana Avădani, președinta Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), unul dintre cele mai militante ONG-uri cu privire la drepturile jurnaliștilor, ne anunță reprezentanții facultății gălățene

„În contextul foarte larg a ceea ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din 2024, se impune o discuție serioasă despre canalele de informare pe care le folosim atunci când trebuie să luăm decizii importante. Mai are mass-media tradițională puterea și influența pe care le avea în anii de după Revoluție? Cine ne informează și cum ne verificăm informațiile? Sunt întrebări pe care fiecare cetățean cu drept de vot ar trebui să și le pună în viitorul apropiat. Ne bucurăm să aducem la Galați doi dintre cei mai avizați specialiști în domeniu, care vor avea o discuție cu studenții noștri, mai ales cu cei de la specializarea Jurnalism, dar și cu oamenii din mediul academic și gălățenii interesați de acest subiect”, a declarat conf. univ. dr. Cătălin Negoiță de la Facultatea de Litere.

Potrivit organizatorilor, se va discuta și despre educația media în rândul tinerilor, una dintre misiunile importante ale CNA și CJI, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, cu atât mai mult în contextul în care mediul online reprezintă, astăzi, o sursă de dezinformare și conținut ilegal.

CJI publică Studiul – Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România

 

Finalul anului 2024 a arătat încă o dată cât de important este ca cetățenii României să aibă competențe care să le permită să distingă între fapte și opinii, să înțeleagă mecanismele de funcționare ale rețelelor sociale, tehnicile de persuasiune, să fie conștienți de rolul persuasiv pe care îl joacă influencerii în comunicarea publică și să poată face minime verificări ale informațiilor care ajung la ei. Pentru tânăra generație, școala este locul care îi poate învăța toate acestea. 

Pentru a putea să dezvoltăm intervenții utile este important să avem o înțelegere profundă și realistă a nevoilor și a comportamentelor beneficiarilor. 

Potrivit autorilor materialului de față, Bianca Rus - Manager de proiect și expertă în educație media și Mihaela Negru, cercetătoare, din cadrul CJI, STUDIUL, realizat sub patronajul editorial al Directorului executiv al Centrului  pentru Jurnalism Independent, Cristina Lupu, ne oferă informații importante privind accesul la tehnologie și internet, nevoile specifice ale elevilor, ne oferă date despre zonele în care există sau nu diferențe între fete și băieți, între elevii din urban și rural sau între ciclurile școlare. 

De asemenea, studiul ne oferă informații despre preferința pentru anumite tipuri de conținut, modul în care elevii percep că știu să verifice o informație care le trezește suspiciuni sau motivele pentru care ar considera-o adevărată.  

Totodată, ne dezvăluie obiceiurile de utilizare a internetului și a rețelelor sociale, în funcție de ciclurile de învățământ (primar, gimnazial, liceu) și diferențele dintre ele, precum și tipurile de activități preferate (socializare, divertisment, informare etc).

* * * * * 

Acest studiu este elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul financiar al Fondation Botnar prin proiectul „Educație media digitală pentru tinerii din România”. 

Proiectul „Educație media digitală pentru tinerii din România”, finanțat de Fondation Botnar, este coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și implementat în parteneriat cu Ashoka România, E-Civis, EDUMI, Funky Citizens și Grupul PONT.

Mai multe informații despre CJI puteți afla la www.cji.ro, de unde se poate descărca studiul prezentat.

 

CJI: „În umbra stereotipurilor: de la mamă la vampă. Reprezentarea femeilor în presa din România în 2024”

Centrul pentru Jurnalism Independent semnalează, printr-un comunicat de presă, o noutate în zona media: Lansarea Raportului de media „În umbra stereotipurilor: de la mamă la vampă. Reprezentarea femeilor în presa din România în 2024” – O nouă perspectivă asupra reprezentării femeilor în media.

Raportul, realizat de Diana Oncioiu și Vlad Stoicescu, prezintă modul în care femeile sunt portretizate în presa din România și cum au evoluat aceste reprezentări de-a lungul timpului. 

Raportul a fost lansat marți,  8 octombrie, în cadrul unui eveniment organizat la Impact Hub de Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Iele-Sânziene și Asociația A.R.T Fusion. Evenimentul a reunit jurnaliști, activiști și experți în egalitate de gen.

Pentru realizarea raportului, echipa de cercetare a analizat modul în care femeile apar în presa scrisă din România în 2023, examinând opt publicații și site-uri de știri, atât naționale, cât și locale. Analiza a scos la lumină stereotipurile de gen încă prezente în mass-media românească și a pus accent pe modalitățile prin care atât jurnaliștii, cât și cititorii pot contribui la demontarea acestor tipare.

„Suntem cu toții parte din acest proces de schimbare. Fiecare dintre noi, ca jurnaliști, profesori, activiști sau consumatori de media, avem un rol esențial în a reflecta diversitatea și complexitatea experiențelor femeilor”-cji 

Raportul își propune să ofere o bază de reflecție și soluții pentru un jurnalism echitabil și incluziv. 

Printre concluziile raportului se numără faptul că, deși au fost făcute progrese în ultimele decenii, femeile sunt încă adesea portretizate prin prisma unor roluri tradiționale, iar felul în care sunt prezentate în presă poate perpetua stereotipuri dăunătoare. Cercetarea oferă exemple concrete și recomandări pentru îmbunătățirea modului în care sunt relatate subiectele care implică femei.

AGERPRES 135: ERA AI, 

INOVAŢII ŞI PROVOCĂRI DIGITALE 

ÎN JURNALISMUL CONTEMPORAN

Cu ocazia aniversării a 135 de ani de la înfiinţarea primei agenţii de presă române, a fost organizată conferinţa “AGERPRES 135: Era AI, inovații și provocări digitale în jurnalismul contemporan” în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” din București.

Conferința a fost completată de o expoziţie fotografică cu imagini de la cele mai importante

evenimente de unde AGERPRES a transmis, fotografii de arhivă, cu o reală valoare istorică. Cu sprijinul

Romfilatelia, în cadrul expoziției deschise, a fost prezentat și un produs filatelic dedicat aniversării AGERPRES.

Claudia Nicolae (stg.), directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres, şi Cristina Popescu (dr.), director general Romfilatelia, participă la evenimentul de lansare a unui intreg poştal cu timbru marcă fixă, de Ziua Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, de către Romfilatelia. Foto: (c)  RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Totodată, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a marcat, miercuri, 135 de ani de la înfiinţare, în cadrul unei conferinţe dedicate provocărilor digitale în jurnalismul contemporan, care a avut loc în aula Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I" din Bucureşti. (Videojurnalist: Cătălin Soci; Montaj: Andrei Cârlan; Reporter: Marilena Gheorghiţă)

„Din 1889, Agenţia Naţională de Presă scrie istorie în fiecare zi. Zeci de corespondenţi au transmis de-a lungul anilor de la evenimente din ţară, dar şi de peste hotare, agenţia adunând milioane de relatări din toate domeniile şi colectând mărturii prin peste 4,5 milioane de fotografii care prezintă lumea şi viaţa aşa cum sunt. Totodată, suntem, de atunci, principala sursă de informare pentru cetăţenii şi instituţiile din țară, dar şi cea mai importantă sursă de ştiri despre România, în exterior.Agenţia Naţională de Presă AGERPRES continuă să actualizeze lumea şi să ofere informaţii echilibrate, cu caracter imparţial. Avem o istorie care ne onorează și privim la viitor cu încredere, devotament și motivație pentru evoluție.”- Agerpres

* Explicaţie foto din deschidere: Evenimentul de lansare a Noului AGERPRES. Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, prima agenţie de profil din România, are începând de marţi o nouă identitate vizuală, noi platforme de comunicare online, precum şi un nou slogan, 'Actualizează lumea', 17.09.2013.

 

Cursul de Educație Media atinge un alt nivel, superior, în conectarea profesorilor la noile provocări a societății viitorului

Ajuns la a VI-a generație de profesori din România, înscriși la cursul CJI de educație media, Programul de Educație Media, lansat în 2007, se „reinventează” și trece la un nivel superior, abordând noi nișe de dezvoltare educațională a cadrelor didactice dedicate transformărilor învățământului românesc. 

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) dă startul înscrierilor pentru primul Curs de Educație Media din 2024. Profesorii care predau limba engleză la liceu se pot înscrie până pe 26.11.2023 completând acest formular. 

În acest context, profesorii de limba engleză sunt așteptați la Cursul de Educație Media

Primii 40 de profesori înscriși vor fi apoi contactați pentru semnarea contractului și finalizarea înscrierii. Înscrierea este completă doar în momentul trimiterii contractului semnat.

În perioada 12 ianuarie – 10 februarie 2024, experții CJI vor forma a VII-a generație de profesori. Aceasta cuprinde 4 grupe de profesori care predau limba și literatura română, selectați deja din cei aflați pe lista de așteptare de la înscrierile pentru generația a VI-a, și două grupe formate din cadre didactice care predau limba engleză. În total, 150 de profesori vor urma cursul acreditat „Introducere în educația media pentru profesori de limba și literatura română și discipline conexe din unitățile de învățământ liceal” din cadrul Programului de Educație Media.

Toți profesorii înscriși vor beneficia de formare și mentorat gratuite și vor face parte din comunitatea de educație media – o comunitate de învățare și practică pentru cadrele didactice implicate în program – unde vor găsi workshopuri lunare și resurse suplimentare. 

Programul de formare și activitățile suplimentare îi vor pregăti pe profesorii selectați să includă elemente de educație media în procesul de predare-învățare. Implementarea la clasă va fi mentorată de CJI în perioada ianuarie 2024 – iunie 2025.

Cum se va desfășura cursul în 2024

Cursul are 15 credite transferabile și se desfășoară în perioada 12 ianuarie – 16 februarie

2024. În total, cursul necesită 60 de ore: sincron, sesiunile online cu formatorii, pe Zoom (30 de ore) și asincron, activități de studiu individual pe platforma de educație media (30 de ore).

Cele 4 sesiuni online de activitate sincron împreună cu formatorii se vor desfășura conform următorului calendar:

1. Săptămâna 1 – vineri, 12 ianuarie (durată 3 ore, interval 16.00-19.00), sâmbătă, 13 ianuarie 2024 (durată 5 ore, interval 09.00-14.00),

2. Săptămâna 2 – vineri, 19 ianuarie (durată 3 ore, interval 16.00-19.00), sâmbătă, 20 ianuarie 2024 (durată 5 ore, interval 09.00-14.00),

3. Săptămâna 3 – vineri, 2 februarie (durată 3 ore, interval 16.00-19.00), sâmbătă, 3 februarie 2024 (durată 5 ore, interval 09.00-14.00),

4. Săptămâna 4 – vineri, 9 februarie (durată 3 ore, interval 16.00-19.00), sâmbătă, 10 februarie 2024 (durată 3 ore, interval 09.00-12.00).

Activitatea asincron, de învățare pe platforma online, pusă la dispoziție pentru participanți va fi realizată în perioada 12 ianuarie – 16 februarie 2024, în ritmul de învățare al fiecărui participant.

Pentru a intra în procesul de evaluare finală, profesorii vor depune portofoliul până la data de 7 martie 2024. Acesta constă în: completarea unui jurnal media, dezvoltarea unui scenariu de activitate original, filmarea a două activități distincte de infuzare a educației media implementate la clasă (maximum 5 minute fiecare videoclip).

Implementarea la clasă va fi mentorată de CJI în perioada ianuarie 2024 – iunie 2025. CJI va pune la dispoziția profesorilor, în timpul cursului, scenarii de activitate de infuzare pe care aceștia le pot aplica la clasă, iar după încheierea cursului, diferite resurse de educație media ce pot fi folosite cu elevii.

Costurile pentru cursurile din această generație sunt acoperite de către CJI prin parteneriatul cu Romanian American Foundation și proiectul BROD – Observatorul Bulgaro-Român de Media Digitală.

Profesorii din Regiunea sud-est, printre care și cei din Galați, sunt interesați de cursul CJI de educație media

 Potrivit datelor centralizate de către Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), peste 500 de profesori din România vor să urmeze cursul CJI de educație media. Cele mai multe cereri au venit de la profesori din București și județele Botoșani, Constanța, Cluj, Galați, Iași, Prahova și Suceava, unele dintre zonele unde sunt deja cei mai mulți profesori care predau educație media la orele de limba și literatura română de la clasă.

Comunicatul CJI aduce mai multe detalii despre acest aspect.

De Ziua Internațională e Educației, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) sărbătorește atât profesia, cât și comunitatea din ce în ce mai mare de profesori interesați să învețe și să predea educație media. Peste 500 de profesori din întreaga țară au aplicat pentru un loc la cursul CJI de educație media ce va începe săptămâna viitoare. 

Educația media este parte din activitatea CJI încă de la înființarea sa, acum 29 de ani. Înainte să fie incluse într-un curs separat, conceptele erau integrate în cursuri de jurnalism sau de implicare civică pentru elevi. „Tinerii ne ziceau mereu că ar vrea să-i învățăm și pe adulții din viața lor ce i-am învățat pe ei: cum să verifici o informație, ce e o știre, care sunt diferențele dintre fapte și opinii, tehnici de persuasiune și multe, multe altele. Dar nu puteam să facem singuri asta, așa că acum șapte ani am pus bazele unui program de formare, acreditat din 2020, prin care profesorii de limba și literatura română pot să includă în orele de la clasă aceste noțiuni. Iar faptul că din ce în ce mai mulți profesori vor să predea educație media ne confirmă că soluția pe care am propus-o atunci și efortul depus de profesorii formatori, de toți cei care infuzează educație media la clasă dă roade”, povestește Cristina Lupu, director executiv CJI.

Desemnată în 1994 de UNESCO și sărbătorită în fiecare an pe 5 octombrie, Ziua Educației atrage atenția, prin tema de anul acesta, asupra nevoii de a „inversa deficitul de cadre didactice” și a eforturilor cumulate necesare pentru a susține „Profesorii de care avem nevoie pentru educația pe care ne-o dorim”.

În cadrul Programului de Educație Media, din 2017 și până în prezent, CJI a format aproape 550 de profesori, din 195 de școli, din 98 de orașe, care au lucrat la clasă cu peste 60.000 de elevi. Potențialul este însă de aproape 10 ori mai mare. Conform INS, la nivel liceal, în anul 2022-2023 erau înscriși 595.252 de elevi. Nevoia de educație media este și mai mare. 

„Efectele dezinformării au devenit mai clare ca oricând. Vedem deja proteste pornite de la informații false și toate datele ne arată că acesta e abia începutul. Mai ales când AI-ul deschide noi uși dezinformării. Toată lumea vrea soluții imediate care să oprească dezinformarea. Dar nu există o baghetă magică. Lupta împotriva deedia funcționează indiferent de tehnologia sau rețelele sociale prin care ajung informațiile la noi. Vrem să ajuzinformării începe cu tineri curioși, care pun întrebări și întorc media pe toate părțile, pentru că educația mngem la cel puțin 175,000 de elevi până în 2030 și pentru asta avem nevoie de susținerea tuturor, fie că sunt tineri, părinți, profesori, profesioniști din domeniul mass-media, practic oricine își dorește să fie mai bine informat”, completează Cristina Lupu.

Cele mai multe cereri au venit de la profesori din București și județele Botoșani, Constanța, Cluj, Galați, Iași, Prahova și Suceava, unele dintre zonele unde sunt deja cei mai mulți profesori care predau educație media la orele de limba și literatura română de la clasă. „Pentru ca cel puțin 30% dintre elevii din România să aibă parte de o introducere în educație media încurajăm și profesorii din alte zone din țară să se înscrie la următoarele sesiuni ale cursului, pentru care vom deschide înscrierile la începutul lui 2024”, completează Cristina Lupu.

Dintre cei peste 500 de profesori care au aplicat, doar 100 vor urma cursul acreditat de Ministerul Educației, „Introducere în educația media pentru profesori de limba și literatura română și discipline conexe din unitățile de învățământ liceal” din cadrul Programului de Educație Media ce începe săptămâna viitoare. Ceilalți profesori vor putea face parte din următoarele generații formare în cadrul programului. 

Cei care vor începe cursul în 13 octombrie sunt a VI-a generație de profesori din cadrul programului. Cursul CJI de educație media are 15 credite transferabile și se desfășoară în perioada 13 octombrie – 27 noiembrie 2023. În total, acesta include 60 de ore de sesiuni online cu formatorii și de activități de studiu individual pe platforma de educație media. Profesorii vor depune apoi un portofoliu pentru evaluarea finală, iar implementarea la clasă va fi mentorată de CJI în perioada octombrie 2023 – iunie 2024. CJI va pune la dispoziția profesorilor, în timpul cursului, scenarii de activitate de infuzare pe care aceștia le pot aplica la clasă, iar după încheierea cursului, diferite resurse de educație media ce pot fi folosite cu elevii. 

Costurile pentru cursurile din această generație  sunt acoperite de către CJI prin parteneriatul cu Romanian American Foundation și proiectul BROD – Observatorul Bulgaro-Român de Media Digitală. 

Pentru mai multe informații, contactați CJI:

• Adriana Trocea, Manager comunicare, brand și fundraising, adriana@cji.ro, 0721296965

Informații pentru editori

Mai multe despre cursul de educație media: https://cji.ro/incep-inscrierile-pentru-cursul-de-educatie-media-adresat-profesorilor/

Resurse gratuite de educație media: https://educatiemedia.cji.ro/ 

CJI anunță concursul de proiecte editoriale, transfrontaliere EPIC

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu sprijinul Internews, lansează concursul de proiecte editoriale transfrontaliere ce pot fi susținute cu finanțări cuprinse între 7.000 și 10.000 USD, în funcție de categoria de proiecte editoriale în care se încadrează, în cadrul proiectului Expanding Production of Independent Content (EPIC). 

Redacțiile de presă naționale, regionale sau locale, inclusiv cele de limbă maghiară, indiferent de dimensiunea lor pot depune aplicații pentru până la 3 proiecte editoriale (care se pot încadra în oricare dintre cele trei categorii de mai jos sau în toate) până pe 29 Octombrie 2023, ora 23:59 EET, la adresa de email contact@cji.ro. 

Solicitanții din țările EPIC (Armenia, Georgia, Ungaria, Polonia, România, Slovenia și Ucraina) pot propune:

a) proiecte individuale, ce pot primi finanțare de până la 7.000 USD, în cadrul cărora o singură instituție media solicitantă să producă singură conținut în una sau mai multe țări din proiect. Proiectul va consta într-o serie de minimum două materiale pe un singur subiect sau care au o temă comună.

b) proiecte colaborative, ce pot primi finanțare de până la 10.000 USD, în cadrul cărora solicitanți din cel puțin două țări incluse în proiect să producă conținut în cadrul unui proiect comun. Proiectele colaborative vor consta într-o serie de minimum două materiale pe un singur subiect sau pe o temă comună. Conținutul poate fi produs în mod colectiv de către o echipă de jurnaliști de la toți partenerii media, sau aceștia pot conveni să își împartă producția, fiecare partener realizând diferite materiale sau părți din serie. 

c) relatări din sau despre Ucraina documentate folosind resursele UkraineWorld, ce pot primi finanțare de până la până la 7.000 USD. Călătoriile pe linia frontului, în zonele de luptă activă și în alte zone cu risc extrem de ridicat nu vor fi finanțate de EPIC.

Au început înscrierile pentru Cursul de Educație Media adresat profesorilor

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) pregătește a VI-a generație de profesori care vor duce mai departe concepte de educație media la clasă. 

”Am deschis înscrierile pentru cursul acreditat „Introducere în educația media pentru profesori de limba și literatura română și discipline conexe din unitățile de învățământ liceal” din cadrul Programului de Educație Media, anunță inițiatorii. 

Primul pas pentru înscrierea la curs este completarea formularului, pus la dispoziție, până pe 17.09.2023, urmând ca primii 75 de profesori înscriși să fie contactați pentru semnarea contractului și finalizarea înscrierii.

Mai multe detalii despre curs, despre structura și desfășurarea acestei ediții profesorii interesați pot găsi pe site-ul cji.ro sau contactând pe Izabela Bratu, Manager proiect, la emailul: izabela.bratu@cji.ro sau la numărul de telefon 0722.418.595.

Cursul „Introducere în Educație Media pentru profesorii de limba și literatura română și discipline conexe” este realizat de CJI, în cadrul Programului de Educație Media, cu sprijinul Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media și Romanian-American Foundation.

”Cei care continuăm” – Bursele ARC pentru Jurnalism despre filantropie

 Asociația pentru Relații Comunitare a lansat noua ediție a Burselor pentru Jurnalism despre filantropie. 

”Oferim 4 burse a câte 800 de euro pentru a documenta povești despre organizații care nu s-au oprit atunci când au fost în cel mai greu moment al lor, atunci când zidurile din fața lor păreau imposibil de depășit.

Sub numele “Cei care continuăm”, căutăm povești despre organizații care își continuă munca, în ciuda obstacolelor pe care le au în cale. 

Prin Bursele pentru jurnalism din acest an, vrem să arătăm încăpățânarea, determinarea și curajul organizațiilor de a-și duce misiunea mai departe, chiar și atunci când nu mai văd lumina de la capătul tunelului. 

La ARC, de peste 20 de ani credem că filantropia ajută România să crească, iar organizațiile nonguvernamentale ne arată acest lucru de fiecare dată. Am văzut-o la începutul pandemiei, în 2020, la începutul războiului din 2022, am văzut-o în timpul dezastrelor naturale, urgențelor sociale și în modul în care au schimbat legi și rezolvat probleme sistemice. 

Organizațiile nonguvernamentale construiesc infrastructură, salvează vieți, oferă șanse egale și luptă pentru cei care nu se pot apăra. 

Acestea vin la pachet cu obstacole care le îngreunează misiunea. Dar în ciuda schimbărilor legislative, a bugetelor mici și presiunilor, organizațiile continuă. Organizațiile rămân alături de oameni atunci când nimeni nu mai este alături de ele. 

De aceea, împreună cu Lidl România lansăm o nouă ediție a Burselor pentru Jurnalism despre filantropie, care le va oferi jurnaliștilor oportunitatea să scrie despre organizațiile care nu au renunțat”. 

Bursele sunt în valoare de câte 800 de euro fiecare pentru a documenta povești despre organizații care nu s-au oprit, atunci când au fost în cel mai greu moment al lor, atunci când zidurile din fața lor păreau imposibil de depășit. 

Jurnaliștii pot trimite formularul de înscriere până vineri, 29 septembrie 2023, ora 23.59. Mai multe detalii se pot afla de pe site-ul Asociației pentru Relații Comunitare https://arcromania.ro/arc/cei-care-continuam-bursele-arc-pentru-jurnalism-despre-filantropie/ 

Calendarul anunțat :

1.     Lansare: 30 august

2.     Perioadă aplicare: 30 august – 29 septembrie

3.     Jurizare: 30 septembrie – 8 octombrie

4.     Anunț câștigători: 9 octombrie 

5.     Contractare: 10 octombrie – 20 octombrie

6.     3 luni scriere: deadline 20 decembrie

7.     Publicare: după 20 decembrie

Săptămâna globală a alfabetizării media și informaționale 2022

 Începând de pe 24 octombrie, de la ora 6.00 și până pe 31 octombrie, ora 18.00, se desfășoară o serie de manifestări dedicate evenimentului organizat și susținut de UNESCO.

Săptămâna anuală globală a alfabetizării media și informaționale, inițiată în 2012, este condusă de UNESCO în cooperare cu Alianța UNESCO pentru alfabetizarea media și informațională, Rețeaua universitară UNESCO-UNAOC de alfabetizare media și informațională și dialog intercultural (MILID) și alți parteneri. Este o ocazie majoră pentru părțile interesate de a revizui și de a sărbători progresele realizate în direcția „ Literație media și informațională pentru toți ”.

Cea de  -a unsprezecea Săptămână globală a alfabetizării media și informaționale  va fi marcată în perioada 24-31 octombrie 2022 și va fi găzduită de Nigeria.

Cele mai importante momente ale Săptămânii 2022 a alfabetizării media și informaționale globale vor include cea de-a douăsprezecea conferință de alfabetizare media și informațională și dialog intercultural și cel de-al șaptelea Forum pe agenda tineretului.

UNESCO și membrii Alianței UNESCO pentru alfabetizarea media și informațională cheamă parteneri din întreaga lume să promoveze Săptămâna globală a alfabetizării media și informaționale prin organizarea și înregistrarea de evenimente/activități online sau offline. Împreună cu evenimentele sale speciale (Conferința internațională de alfabetizare media și informațională și dialog intercultural și Forumul Agendei pentru tineret), Săptămâna globală a alfabetizării media și informaționale leagă evenimente locale din întreaga lume pentru a promova conexiunile alfabetizării media și informaționale peste discipline, profesii și granițe.

Libertatea noastră, a presei, noi o facem să existe!

Ea trebuie cucerită și apărată permanent. În primul rând prin coeziunea noastră, a celor care slujesc presa și implicit, obligatoriu, adevărul! Deontologia profesiei este biblia noastră. Cei care nu o respectă au parte de o excludere morală, atât din partea breslei, cât și din partea publicului. Așadar, principalele noastre arme pentru apărarea libertății presei sunt profesionalismul, adevărul, informația corectă, nepărtinitoare. Sigur, este greu, este dificil. Doar prin voință și o determinare colectivă comună putem să ne apărăm acest principiu recunoscut oficial – libertatea presei.

Libertatea presei nu este un dat. Ea nu a existat, nu a fost vrută – în toată curgerea vremii.

3 Mai este ziua în care opinia publică este mai conștientă de încălcările libertății presei. Acestea  se petrec în zeci de țări din întreaga lume; zeci de cazuri când publicațiile sunt cenzurate, amendate, suspendate sau închise. Editorii sau jurnaliștii sunt hărțuiți, atacați sau reținuți, chiar uciși!

Atât timp cât profesionalismul slujitorilor mass-media va fi principalul atu al profesiei, cât vom  respecta  corectitudinea informației, libertatea presei va fi asigurată! Întotdeauna trebuie să primeze respectul nostru pentru capacitatea de sinteză a fiecărui consumator de informație, care nu trebuie manipulat.

SORIN STANCIU

Președinte al UZPR

PresaGalaţi.ro a împlinit 10 ANI de existență!

 

Da…10 ani, în care am crescut un site dinamic, axat în principal pe întâmplări pozitive din oraşul nostru. Politica noastră editorială nu a urmărit niciodată să denigrăm pe nimeni şi nimic şi eu cred cu tărie că ne-a ieşit. Nu ştim dacă am îndeplinit dezideratele jurnalismului la cel mai înalt nivel, dar cred că cel puţin am încercat.

Nu ştiu dacă ne vom mai vedea şi în următorii 10 ani, pentru că nu au fost uşori, însă ştiu sigur că am crescut într-un fel şi noi pe lângă PresaGalaţi.ro.

Coordonator publicație: DELIA GAVRILIU OPREA – deliagavriliu@gmail.com

La mulţi ani tuturor celor care ne sunt şi ne-au fost aproape ! 

Bilanț de activitate la filialele teritoriale a UZP

Ziariștii din organismele legislative ale  Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România , între aceștia, și delegații din cele 54 de filiale au analizat și și-au dat acceptul pentru buna desfășurare a unor manifestări la nivel central, dar și teritorial, în anul 2021. 

Din tabloul general nu a lipsit nici manifestările organizate de filiala gălățeană UZP, coordonată de ziarista Maria Stanciu

mai multe amănunte puteți afla accesând link-ul la site-ul UZP

JURNALISM ECO PENTRU UN MEDIU CURAT

Proiectul Jurnalism eco pentru un mediu curat continuă și în 2019, aducând in atenția publicului larg cele mai importante ințiative de protecția a mediului și utilizarea eficientă a resurselor naturale.

ECOTIC și Centrul pentru Jurnalism Independent anunță lansarea, pe 25 iunie, a proiectului Jurnalism eco pentru un mediu curat, aflat la cea de-a doua ediție. Scopul proiectului de a promova modele de urmat în domeniul protecției mediului înconjurător și conservării resurselor planetei aduce în atenția publicului exemple pozitive dar care deseori au fost trecute cu vederea de către presă.

“Lansăm a doua ediție a concursului „Jurnalism eco pentru un mediu curat” din dorința de a stimula interesul mass-media față de problematica complexa a mediului înconjurator in România. Avem convingerea că popularizarea bunelor practici, puțin cunoscute publicului, poate contribui la dezvoltarea creativitatii comunitatilor locale si la multiplicarea initiativelor si proiectelor de protectie a mediului”, declară Valentin Negoiță, președinte ECOTIC.

Astfel, invităm jurnaliștii, studenții la jurnalism, bloggeri și vloggerii să transmită materiale video și materiale scrise însoțite de fotografii relevante, care au fost deja publicate (indiferent de platformă), pe adresa jurnalism@ecotic.ro. Subiectele vizează exemple pozitive dezvoltate de companii, instituții de învățământ, ONG-uri, instituții publice sau comunități locale, precum plantări, ecologizări, biodiversitate, turism ecologic, proiecte de colectare de deșeuri reciclabile, inițiative de prevenire a risipei si de conservare a resurselor naturale.

Cele mai bune și originale 10 materiale – respectiv, 5 materiale video și 5 materiale scrise – alese de un juriu format din experți în protecția mediului și jurnaliști vor fi prezentate pe pagina de Facebook și pe website-ul ECOTIC. Câștigătorii vor fi aleși prin votul publicului.

Concursul se va derula conform următorului program: 

• ETAPA I – 25 iunie – 24 noiembrie 2019 – perioada de transmitere materiale video/ scrise;
• ETAPA II – 25 – 28 noiembrie 2019 – perioada de prejurizare;
• ETAPA III – 28 noiembrie – 10 decembrie 2019 – votarea materialelor câștigătoare pe pagina de Facebook ECOTIC

ECOTIC va acorda două premii, câte un premiu pentru fiecare categorie: un aparat foto pentru categoria material video și un laptop pentru categoria material scris.

Premierea va avea loc în cadrul Galei Premiilor pentru un Mediu Curat ediția a XI-a.

Viitorul ştirilor şi al viitorului umanităţii ...

Cel de-al şaselea Congres mondial al agenţiilor de presă, la care participă 200 de delegaţi din aproximativ 100 de ţări, a început joi la Sofia. 

Participanţii vor discuta despre viitorul ştirilor, o temă importantă pentru domeniul lor de activitate, inteligenţa artificială şi noi surse de informare, informează agenţia bulgară BTA.

Reuniunea de la Sofia, la care participă şi directorul general al AGERPRES, Claudia Nicolae, se desfăşoară în perioada 13-15 iunie şi este organizată de BTA şi NACO.

Coincidenţă sau nu, primele alegeri universale din România au fost în 1919!

Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot îşi vor alege, în perioada 23-26 mai, reprezentanţii în Parlamentul European pentru următorii cinci ani. Activitatea celei de-a opta legislaturi parlamentare s-a încheiat pe 18 aprilie 2019. Alegerile europene din luna mai sunt organizate în temeiul dispozitiilor legii electorale europene, însă detaliile practice privind procedurile electorale sunt stabilite prin norme naţionale care pot suferi modificări în fiecare stat membru, după cum ne informează Agerpres, în ultimul articol postat pe platforma europeană de date deschise EDNH

Pentru cetăţenii care au drept de vot facem un scurt preambul de informare

Un om informat poate fi un om puternic şi responsabil 

cu propriile acţiuni sau alegeri din viaţă

Republica Franceză a fost primul stat din lume care a introdus votul universal, la sufragiul din 1792 (doar pentru bărbați). Statele care au cea mai îndelungată și neîntreruptă tradiție a votului universal sunt Franța și Elveția (de la 1848). Noua Zeelandă a fost primul stat din lume care a introdus votul universal pentru femei și bărbați, în 1893. 

 România  a introdus votul universal în 1918, iar primele alegeri universale au fost în 1919. 

Parlamentul European (abreviat Europarl sau PE) este o instituție legislativă a Uniunii Europene (UE) aleasă prin scrutin direct o dată la cinci ani. Împreună cu Consiliul Uniunii Europene (Consiliul) și cu Comisia Europeană, exercită puterea legislativă a UE. A fost descrisă (chiar de eurodeputați) ca fiind una dintre cele mai puternice adunări legislative din lume. Parlamentul este compus din 751 de membri, aleşi în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene extinse. Adică numărul maxim permis de tratatele UE, şi reprezintă al doilea cel mai mare electorat democratic în lume (375 milioane de votanți eligibili în 2009, oeste 500 de milioane votanţi din 2014). Începând cu anul 1979 este ales direct, o dată la 5 ani, prin alegeri generale, libere și secrete. Președintele Parlamentului European este Antonio Tajani, ales în 17 ianuarie 2017.

* După Brexit (retragerea Marii Britanii din UE), numărul deputaților europeni va fi redus de la 751 la 705 . * 46 dintre cele 73 de locuri ale UK vacantate după Brexit ar putea deveni disponibile pentru o posibilă lărgire a UE. * 27 de locuri din cele ale Marii Britanii vor fi împărțite între statele membre subreprezentate * 

Primele alegeri europene în România au avut loc la 25 noiembrie 2007 când alegătorii români au ales direct 35 de reprezentanţii în forul legislativ european. La 25 mai 2014, cetăţenii români au votat 32 deputaţi europeni din numărul total 751. După redistribuire România ar putea să mai câştige un loc în PE

• În România procesul alegerilor europene din 2019 se desfăşoară pe 26 mai, în timp ce în alte ţări membre, scrutinul va începe mai devreme.
• De altfel, în ţara noastră, la fel ca şi în alte nouă ţări, pragul electoral este de 5%, cel mai mare procent stabilit. În 12 state membre nu există prag electoral. 
  Votul este obligatoriu în cinci ţări membre.
  Mai trebuie ştiut şi faptul că în unele ţări vârsta minimă pentru un candidat în forumul legislativ european este de 18 ani, iar pentru Italia şi Grecia pragul de vârstă este 25 de ani. În România, vârsta minimă a candidaţilor la funcţia de deputat european este 23 de ani.
• Votul este obligatoriu în cinci ţări membre.
• Mai trebuie ştiut şi faptul că în unele ţări vârsta minimă pentru un candidat în forumul legislativ european este de 18 ani, iar pentru Italia şi Grecia pragul de vârstă este 25 de ani. În România, vârsta minimă a candidaţilor la funcţia de deputat european este 23 de ani.

Componenţa actuală a listei României în Parlamentul European după apartenenţa la grupurile politice existente în PE:

PPE = 13 eurodeputaţi (Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat))

S&D = 13 eurodeputaţi (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European)

CRE = 2 eurodeputaţi (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni)

ALDE = 3 eurodeputaţi (Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa)

NI = 1 eurodeputat  (Deputați neafiliați) 

GUE/NGL, Verts/ALE (Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană), EFDD (Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordica), ENL (Grupul Europa Națiunilor și a Libertății) = 0

O iniţiativă media extraordină! Istoria recentă a Galaţiului într-o mie de ediţii

Colectivul redacţional al celui mai valoros brand al industriei media de pe piaţa locală, Viaţa Liberă, a reuşit, încă odată, să uimească, să ne bucure, pe toţi cei care se simt gălăţeni, prin ultima iniţiativă lansată în piaţă, odată cu sărbătorirea ediţiei 9.000

"Pentru acest număr rotund, am ales o variantă nouă de a repovesti istoria scrisă de noi în ultimele trei decenii. Reflectăm, prin condeiul redactorilor de acum, faptele şi întâmplările descrise atunci în numerele aniversare şi vă împărtăşim gândurile noastre, în speranţa că lectura vă va face plăcere", 
după cum au anunţat reprezentanţii publicaţiei

Le dorim colegilor activitate susţinută pentru multe ediţii de apariţie, şi de-acum înainte, şi nu putem decât să ne mândrim că publicaţia este un portdrapel al presei gălăţene, dar şi româneşti, regionale, încă de la lansarea primului număr, în tumultoasa perioadă a sfârşitului de an 1989, care a marcat (sângeros) sfârşitul unei epoci dar şi zorii unei noi construcţii sociale.

Ziua Mondială a Libertății Presei

Cea de-a 26-a ediție a Zilei Mondiale a Libertății Presei este organizată în comun de UNESCO, Comisia Uniunii Africane și Guvernul Republicii Federale Democratice din Etiopia. Evenimentul principal va avea loc la Addis Abeba, în perioada 1-3 mai la sediul Uniunii Africane. 

Tema din acest an "Mass-media pentru democrație: Jurnalism și alegeri în timp de dezinformare" dezbate provocările actuale cu care se confruntă mass-media în alegeri, împreună cu potențialul mass-media în sprijinirea proceselor de pace și de reconciliere.

În calitate de agenție a Organizației Națiunilor Unite, cu un mandat specific de promovare a "liberei circulații a ideilor prin cuvânt și imagine", UNESCO lucrează pentru a promova mass-media liberă, independentă și pluralistă și siguranța jurnaliștilor.
          Ziua de 3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertății Presei la 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a ONU în urma Conferinței Generală UNESCO din 1991, când s-a adoptat o rezoluție privind "Promovarea libertății presei în lume" care recunoștea că "o presă liberă, pluralistă și independentă este o componentă esențială a oricărei societăți democratice".

Evenimentul constituie un prilej pentru a celebra principiile care stau la baza libertății presei, a evalua starea libertății presei în lume, a reînnoi eforturile pentru apărarea independenței mass-mediei, a reflecta cu privire la problemele libertății presei și a eticii profesionale și pentru a aduce omagii acelor jurnaliști care și-au pierdut viața făcâdu-și meseria. De asemenea, momentul servește atât ca și oportunitate de atrage atenția că în multe țări publicațiile încă sunt cenzurate, amendate, suspendate și închise, iar jurnaliștii și editorii sunt hărțuiți, atacați, deținuți și chiar uciși.(sursa: wikipedia.org)

30 de ani de presă pedagogică

"Şcoala gălăţeană", cea mai longevivă publicaţie gălăţeană de "de informaţie şi opinie pedagogică", editată de Casa Corpului Didactic şi Asociaţia Profesională "Şcoala gălăţeană", sub direcţia profesorului şi publicistului Ghiţă Nazare, a ajuns în cel de-al 30-lea an de apariţie neîntreruptă.

"Revista a fost deschisă întotdeauna cadrelor didactice de toate specialităţile, din toate şcolile judeţului - grădiniţe, gimnazii, licee, colegii, grupuri şcolare - constituindu-se într-o adevărată istorie a învăţământului gălăţean". anunţă într-un preambul din numărul omagial, redacţia.